Intr-o saptamana fix se va implini o luna de cand sunt in mutari, schimbari si turbari. Am vandut apartamentul in care am stat in ultimi 5 ani, am cumparat altul in care voi sta probabil urmatorii ani si momentan sunt "parazit" in casa lu' sora'mea, care sta mai mult pe la baiatu' ei in Regie. In ajun de Craciun, atunci cand tuturor ni se spunea "sa fim mai buni!" unii au fost chiar profesionisti, nu buni. Am avut parte de un cadou surpriza; mi-au spart casa. Norocul meu ca in ziua aia dusesem banii la banca si ca nu pastrasem decat 1500 Euro si ceva lei. De ce ma oftic, e ca mi-au luat si trei ceasuri, (rele) dar bune. Ce sa va mai spun, ajunul perfect dar noi sa fim sanatosi.. Ma rog, povestea practic de aici incepe. Desigur, ca dupa o astfel de intamplare, nu mai dormi foarte relaxat acasa. La o saptamana dupa, in linistea noptii, ma trezeste un zgomot puternic din bucatarie. Parea ca mi-a cazut cineva in casa, dar cum fata mea era plecata, dormeam singur ca un baiat bun "care este". Ma trazesc buimac, si incerc sa aprind lumina, numai ca nu era curent. Imi iau telefonul pe post de lanterna si incep sa orbecai prin camera. In cele din urma ajung in bucatarie unde totul parea in regula. Ma gandesc ca cineva e la geam incercand sa fure receptorul de la Dolce, dar numa ca eram la etajul 9. Ma gandeam ca au venit profesionistii sa imi dea cesurile inapoi ca probabil nu mai aveau baterie. Si cum cream eu scenarii horror, mai sa imi rup gatu' dupa ce calc intr-un ibric de ceai care era pe jos. Ba mai mult, mai cade si lampa de pe masa, al carei fir il luasem in piciare. Ce sa va mai spun imi venea sa urlu, numai ca intre timp a venit curentul. Cand am vazut eu ca nu era decat un carlig din ala cu adeziv care cazuse de pe faianta sub greutatea pra mare a ibricului de ceai agatat de el; mai oameni buni, m-am pus pe ras la 3 dimineata de ziceai ca mi-am pierdut mintile. Sa tot te bucuri de viata, nu!?